Program gratuit pentru psihologi, terapeuți, life coachi și consilieri
Dacă te confrunți în practica ta cu clienți care, după o pierdere, par că se blochează, nu mai pot merge înainte, nu se mai pot conecta, nu mai pot da sens la ceea ce trăiesc, atunci știi cât de greu este să rămâi prezent în fața unei dureri care nu se vede, dar care apasă tot spațiul terapeutic. Stai cu ei, asculți, conții și totuși durerea nu se mișcă. Nu pentru că nu ai face destul, ci pentru că doliul cere un alt fel de înțelegere.
Fie că este vorba despre moartea cuiva drag, despre o separare profundă sau despre o tranziție care a zdruncinat identitatea clientului, durerea poate opri adaptarea emoțională și relațională. Iar tu rămâi acolo, încercând să înțelegi ce ajută cu adevărat și cum poți însoți fără să forțezi, fără să minimalizezi și fără să te pierzi pe tine în acest proces.
De aceea, acest program este gândit pentru tine, atunci când stai în cabinet și simți că durerea clientului te atinge mai mult decât ai vrea, iar reperele obișnuite nu mai sunt suficiente. Te ajută să înțelegi ce se întâmplă cu adevărat în doliu și să recapeți acel sentiment de siguranță interioară care îți permite să rămâi prezent, calm și ancorat.
Cursul îți oferă repere teoretice clare și intervenții validate pentru a susține procesele de doliu - normal, complicat, traumatic sau anticipativ - ținând cont de contextul clinic și de etapa de viață a fiecărui client. Informațiile sunt așezate clar, astfel încât să știi ce vezi, ce susții și ce nu e nevoie să grăbești, fără să te pierzi în durerea celuilalt și fără să te îndoiești de tine.
Învață o nouă limbă - cea a durerii firești și cum sa o însoțești
Doliul neînsoțit corespunzător nu dispare. Se complică. Iar un terapeut fără înțelegere profundă a doliului riscă să fie martor la suferință, în loc să fie ghid în vindecare.
Când nu înțelegem clar cum se desfășoară doliul, riscăm să invalidăm trăirile clienților, să ne forțăm intervențiile și să ne epuizăm treptat în cabinet. Ne îndoim, ne îngrijorăm inutil și ajungem uneori să evităm subiecte esențiale, tocmai pentru că nu știm cum să le susținem. Când învățăm să recunoaștem procesul doliului, să-i respectăm ritmul și să rămânem prezenți în fața durerii, lucrăm cu mai multă siguranță, prevenim burnout-ul și creăm un spațiu terapeutic care validează, susține și vindecă.
Doliul se complică în tăcere pentru că nimeni nu-i recunoaște semnalele devreme
Clientul rămâne cu întrebări fără răspuns și dureri neprocesate. Rămâne blocat în vinovăție, rușine sau teamă, emoții pe care le ascunde pentru că adeseori crede că "nu ar trebui să le simtă"
Pierde încrederea în terapie după ce a auzit spunându-i-se "Dă-i timp durerii tale", când de fapt avea nevoie de conținere, înțelegere, acceptare.
Se retrage în izolare convins că "nimeni nu înțelege"
Anxietate profesională, teama că nu faci destul sau că ratezi ceva important. Intervențiile pot deveni mecanice sau grăbite.
Epuizare emoțională, pentru că absorbi durerea fără să știi cum să o metabolizezi terapeutic
Frustrare și neputință când vezi că în procesul terapeutic clientul nu progresează și nu înțelegi de ce
Pierderea clientului care simte că nu găsește ce are nevoie în relația cu tine
Experiența de doliu poate rămâne un „punct orb” emoțional la nivelul integrării psihice

O hartă clară prin teritoriul pierderii: în 10 zile, vom străbate împreună cele 5 Porți esențiale ale înțelegerii doliului:
Ce pierdem de fapt când pierdem pe cineva - atașamentul esențial
Pierderile vizibile vs. pierderile nevăzute (locuri, relații, roluri, viitor)
Cum răspunde corpul la pierdere: șoc, amorțeală, dezechilibru
De ce durerea vine în valuri - mecanismele normale ale vindecării post pierdere
Durerea ca dovadă a iubirii: emoțiile nu sunt dușmani, ci Călăuze
Aici începe schimbarea de perspectivă: durerea nu mai este ceva de eliminat, ci ceva de înțeles.
Cum funcționează etapele pierderii (negare, protest, acceptare)
Fazele durerii după Bowlby și vindecarea atașamentului
Oscilația: între confruntare și evitarea durerii
De ce nu există un „Trebuie să fie mai bine deja”
Semne că procesul merge în direcția potrivită
Ce se instalează: o înțelegere matură a ritmului psihic și o răbdare fundamentată, nu forțată
Diferența între doliu, depresie și stres posttraumatic
Doliul complicat: cum îl recunoaștem devreme
Vinovăția, rușinea și frica: trio-ul care blochează vindecarea
Pierderi „fără drept de doliu”: tabu și tăcere socială
Când este momentul potrivit pentru a cere ajutor, ca profesionist?
Ce se câștigă aici: siguranță, discernământ și o poziție terapeutică mai fermă.
„Rămâi cu mine” - cum susținem păstrarea legăturii după pierdere
Ritualuri sănătoase: mici gesturi cu mare putere
Ce facem cu obiectele celui decedat - sprijin sau blocaj?
Emoțiile pozitive în doliu - de ce apar și de ce sperie
Speranța: când începe să se întrezărească din nou
Ce se așează: o relație mai blândă cu dorul și permisiunea de a păstra iubirea vie.
Cine devin eu fără persoana pierdută?
Resursele interioare care se activează în doliu
Cum arată „încetul cu încetul” în vindecare
Diferența dintre a merge mai departe și a abandona
Post-traumatic growth - creștere care nu neagă suferința
Ce se deschide: o perspectivă de continuitate, sens și viață trăită cu mai multă profunzime.
Mecanismele psihologice și neurologice ale pierderii
De ce durerea vine în valuri și ce semnifică acest lucru
Diferența clară între proces normal și complicații - cu criterii concrete
Când să validezi, când să intervii, când să trimiți mai departe
Pierderile invizibile - locuri, roluri, viitorul imaginat
Trio-ul care blochează vindecarea: vinovăție, rușine, teamă
Doliul "fără drept de plâns" - tabu și tăcere socială
Semnele că procesul merge în direcția potrivită (da, există)
O perspectivă demitizantă, validantă, calmă
Limbaj terapeutic potrivit: ce cuvinte ajută, ce expresii păcălesc și ce cuvinte rănesc
Înțelegerea fazelor și a oscilației normale dintre confruntare și evitare
Poziționarea sănătoasă față de propria ta capacitate de a ajuta
Instrumente de normalizare a experienței
Perspective transformaționale fără negarea suferinței
Reducerea anxietății și vinovăției clientului
Post-traumatic growth - cum arată creșterea care respectă pierderea
Psihologi care vor să lucreze mai adânc și mai sigur cu clienți în doliu
Life coachi care se confruntă cu teme de pierdere în ședințe
Terapeuți din diverse direcții care vor o înțelegere integrativă
Consilieri care însoțesc oameni prin momente de criză
Lucrul meu cu doliul nu a început într-o sală de curs și nici dintr-o specializare formală, ci dintr-o familiaritate veche cu pierderea și cu limitele vieții. Am crescut în preajma a două femei care au știut, fiecare în felul ei, să fie martore ale celor mai fragile momente ale existenței. Ambele mele bunice, maternă și paternă, în satele lor din Moldova și Oltenia, erau cele care se ocupau cu nașterea și cu moartea - cu a primi pe această lume și cu a conduce din această lume. În jurul lor, venirea și plecarea nu erau evenimente medicalizate sau dramatizate excesiv, ci procese firești, însoțite cu respect, tăcere și rost.
Această expunere timpurie la firescul vieții și al morții a așezat în mine, înainte de orice teorie, o capacitate de a rămâne în preajma pierderii fără a o respinge și fără a încerca să o „rezolv”. Mai târziu, acest fond interior a devenit sol fertil pentru formarea mea profesională. Sunt doctor în psihologie, psiholog clinician și psihoterapeut, iar de peste 25 ani lucrez cu procese de pierdere, doliu și traumă, atât în cabinet, cât și în contexte clinice complexe, unde reorganizarea vieții după pierdere nu este un concept teoretic, ci o realitate zilnică.
Timp de 12 ani, voluntariatul meu constant în centre de îngrijiri paliative m-a adus în contact direct cu copii, adulți și vârstnici aflați în stadii avansate de boală, precum și cu familiile lor. Acolo s-a rafinat, în mod decisiv, poziționarea mea în fața doliului: o prezență conținută, capabilă să susțină intensitatea emoțională, ambivalența, frica și neputința, fără a le grăbi și fără a le reduce la intervenții premature. Aceste experiențe au consolidat o înțelegere profundă a doliului ca proces relațional, nu ca simptom.

În plan academic și formativ, sunt doctor în Psihologie, lector universitar la Facultatea de Psihologie, precum și formator și supervizor în Gestalt terapie și psiholog clinician. Activitatea mea se desfășoară la intersecția dintre practica clinică, psihoterapia relațională și formarea profesioniștilor. De-a lungul anilor, am observat constant discrepanța dintre frecvența cu care doliul apare în cabinet și nivelul de susținere reală pe care terapeuții îl primesc în formare pentru a-l putea însoți competent. Această discrepanță produce nesiguranță clinică, evitări subtile și, uneori, intervenții care fragmentează mai degrabă decât să integreze.
Cred că doliul nu este o patologie și nici un proces care poate fi standardizat. Este o experiență psihică profundă, care cere timp, maturitate profesională și o prezență capabilă să rămână în relație cu durerea fără a o controla, forța, grăbi sau deturna. Acest program s-a născut din nevoia de a oferi un spațiu de formare riguros, viu și profund, pentru profesioniști care simt că lucrul cu pierderea cere mai mult decât empatie: cere înțelegere, structură internă și o poziționare terapeutică solidă.
Doliul nu este opțional în cabinet. Apare.
Alegerea ta este dacă vei fi doar un martor… sau un ghid.
Acces live la toate cele 10 zile pe durata training-ului
Exercițiile practice din fiecare sesiune
Susținerea comunității
Acces pe viață la înregistrările celor 10 zile de training - poți revedea informațiile când ai nevoie (800 lei)
Atelier practic LIVE (2 ore) – joi 26.02.2026, de la ora 18.30
„Harta propriilor pierderi și impactul lor în lucrul cu doliul”
– lucru ghidat
– poziția terapeutului
– delimitare și contratransfer
– integrare prin întrebări și răspunsuri (300 lei)
Caiet de lucru profesional (PDF)
„Poziția terapeutului în fața doliului – 9 repere de stabilizare”
– instrument de reflecție
– utilizabil în cabinet
– non-confesiv
– pe termen lung(150lei)
Practică ghidată audio de reglare și centrare profesională
Exercițiu audio (12–15 min)
– delimitare terapeut–client
– revenire în sine după lucrul cu durerea
– prevenirea absorbției emoționale(100 lei)
Ghid scris aplicat (PDF)
„Ce susține și ce blochează procesul de doliu în cabinet”
Include:
* formulări care ajută vs. formulări care pot răni
* erori frecvente (fără vinovățire)
* repere de atitudine și poziție terapeutică
* ce e bine să NU grăbești în doliu(200 lei)
Celestina Dumitriu. Toate drepturile rezervate. Termeni și condiții | Politica de confidențialitate | Politica cookies